Pentru că m-am născut cu calculator în casă nu mai tin minte atât de multe. Nu mai știu cum arăta sau ce configurație exactă avea, dar știu că avea monitor monocrom, verde. Altceva nu prea exista atunci. Și parcă era un 286. Și avea câteva jocuri de DOS, care semănau foarte tare cu alea de pe console. Țin minte că unul dintre jocuri, aduse de mama nu știu cum de la serviciu, ne-a virusat calculatorul în ultimul hal.

Mi se pare că avea hard de 200 de mega sau ceva de genul ăsta. Multe s-au schimbat de atunci și tehnologia calculatoarelor a ajuns departe, dar totuși mai e mult până departe .

Țin minte acum vreo 9 ani când mi-am luat vechiul calculator. Rămăsesem uimit cât de super e și cum merg toate chestiile pe el. Acum stă în sufragerie să se puna praful pe el. Înainte de a-l scoate din funcțiune i-am mulțumit pentru atâția ani frumoși. Fiind un înpătimit al tehnologiei, deja sunt curios peste 9 ani ce o să fie. Clar ăsta de acum va fi învechit și încet și cu spațiu puțin!

Deci, cum e cu primul calculator la voi? Deci preluați leapșa , da? (ideea mi-a venit de la un status update pe Facebook al celor de la PC Garage)

Din păcate (sau fericire) “înaite” îmi este cunoscut doar ca “pe vremuri”, adică pe vremea lui Ceaușescu. Eh, acum ne plângem de maneliști, pițipoance, cocălari, Giastin Bibăr, Hana Montana, etc. și spunem că distrug generația tânără sau că o îndobitocesc pe cea aflată la începutul maturității. Poate sunt de acord, nu asta contează. Totuși avem partidul brunetelor și partidul bruneților. Dacă apare și partidul blogherilor jur că mă înscriu! Doar să nu fie președinte de partid vreunul mai special.

Eh, înainte, cum era? Oare pe vremea aia nu exista o anumită clasă de oameni mai specială, mai retardată, mai incultă? Adică chiar nu se poate mai rău decât în zilele noastre? Cam asta e impresia lăsată. Dar poate asta e numai din cauza multitudinii de mijloace prin care poate fi promovată stupiditatea!

Bine, hai tracă de la mine. Și așa nu prea pot eu să o refuz pe Andera, mai ales când mă roagă atât de frumos. Sper doar să nu mă omoare. Viciile normal, doar nu Andera.

Țigările

Vreau să mă las, dar acum nu pot. Am încercat metoda lui Alan Carr dar m-a plictisit după 80 de pagini. Aș vrea să pot da timpul înapoi și să nu mă fi apucat niciodată dar asta nu se poate. Deocamdată nu îmi pot imagina o ieșire cu prietenii și să stau doar bu berea în mână, fără țigare. Nasol.

Calculatorul

Offf prieten drag dușman ce ești calculatorule. Ce m-aș face fără tine? Mi-ar fi mai bine sau mai rău? Habar nu am. Cert e că am fost mult mai dependent decât sunt acum. Totuși, mă vindec, încet dar sigur. Definitiv nu voi renunța niciodată pentru că la un moment dat îmi voi câștiga pâinea din calculator..

Tehnologia

… și tot ce ține de ea. Îmi place să umblu cu gadgeturi iar când a fost să am un telefon care merge resoftat, am făcut-o cât mai des posibil, modificând cât mai multe chestii. Când vine vorba de așa ceva și eu și Claudiu avem o boală gravă.

Muzica

Cu cât mai multă cu atât mai bine. Diferă genurile în funcție de stare, dar trebuie să fie. Neapărat! MUZICĂĂĂ  Acum hai noroc și la mai mare. Și la cât mai multe preluări de leapșă

Teoretic, după câteva înșelătorii de genul “Primii 1000 de oameni care dau like câștigă [...]“, Oamenii ar trebui să se învețe minte. Mă gândesc că virusarea calculatorului sau pierderea contului de Facebook ar fi lecții destul de bune, pe care cu greu le uiți. EH, nu chiar. Prostia învinge din nou, după moartea lui Steve Jobs.

(Da, îmi pare rău că a murit. Normal că îmi pare rău, era și el un om, nu un mirceabadea. Dar totuși, nici zeitate nu era. Nu prea înțeleg cu ce a ajutat el așa de mult lumea asta care se zbate în foamete și sărăcie. Niște deviceuri la suprapreț nu știu cu ce ajută, dar fie.)

Și așa a apărut “scamul” cu Primii X care dau like au un iPhone4 gratis. Cam bine zic ăia de la The Real Hustle: “If it sounds too good to be true, it probably is”. Mai mult ca sigur nu e ultima înșelătorie de genul ăsta, dar cei care încă se păcălesc chiar și-o merită. Ca toată România cu alegerile.

Altă chestie care mă amuză pe Facebook e asta:

Mare matematician nu sunt, nici cu atenția nu prea le am. Eu reconosc că nu am observat minusul, dar totuși. Mai ales că a mai fost ceva de genul doar că era cu 1+1+1.. și la un moment dat avea -1 și la sfârșit +1×0. Bineînțeles că răspunsul predominant a fost 0 și atunci. Și nu, nu voi ține o lecție de mate. În schimb voi ține un moment de reculegere.

Asta era în dimineața asta pe MTV. Aceeași melodie am ascultat-o de la unu din mașină acum o săptămână. Era dată la maxim și mi-a dat speranță. Cocălari! stați liniștiți! era la 4 juma dimineața deci încă nu sunteți amenințați .

Nu vorbi fără să știi…

Încep să devin din ce în ce mai îngrijorat de sănătatea mentală a populației. Timp de două luni vara asta am traversat Bucureștiul cu metroul și aproape zilnic am văzut oameni citind foarte atent bilblia sau alte cărticele de genul ăsta. Imediat după ce observam CE citește persoana respectivă, mă uitam și la persoana în sine. Recunosc, mă uitam cu o oarecare milă în ochi, gândindu-mă prin câte nenorociri a trecut, de a ajuns să citească biblia în metrou. Probabil că acasă după serviciu nu se odihnesc ca restul oamenilor. Probabil că urmează un ritual riguros de rugăciuni, mătănii și mulțumiri. Mulțumiri pentru ce, nu știu.

Probabil că aceleași persoane se înfometează odată la câteva săptămâni, asta tot în semn de mulțumire pentru ceva. Abuzez de cuvântul “probabil” pentru că nu sunt un inițiat în cele bisericești, și nici nu doresc să fiu, doamne ferește!

Acum, îi știți pe cei care își freacă portofelul de moaște, nu? Eh, probabil că ar face același lucru și în metrou, dar după cum bine știe toată lumea, e interzisă posesia de oase omenești!

Nu încerc să conving pe nimeni nimic, deci dacă vrei să mă înjuri amintește-ți că dumnezeu te va pedepsi! Și un mic bonus.